Copiii prezenți au jucat fotobal sub îndrumarea antrenorilor loturilor naționale de juniori și alături de staruri precum Miodrag Belodedici, dublu campion al Ligii Campionilor și Adrian Pigulea. Din partea PCRM au participat elevi de la Școlile nr. 136 și 2 cu care lucrăm în cadrul Clubului de Educație Alternativă, un program model început în 2010, care le oferă copiilor roma și non-roma din ghetoul din Ferentari o șansă să rupă cercul vicios de sărăcie și marginalizare în care se află prin educație, sport și artă. Majoritatea copiilor de la Club au fost atrași în programul de educație prin sport—iar FRF și UEFA ne-au ajutat să realizăm acest succes. Melania Medeleanu a fost și ea prezentă împreună cu copii din comuna Clinceni, Ilfov. Copiii prezenți au primit cadouri la sfârșitul evenimentului care a marcat începutul unei serii de acțiuni ce vor culmina cu UEFA Grassroots Day pe data de 16 mai.

Între timp, pe 4 mai, la sediul FRF va avea loc extragerea a 10 nume de copii care vor avea șansa de a participa la finala UEFA European League ce va avea loc pe 9 mai, la Arena Națională din București. Cei 10 norocoși provin din grupul de 85 de copii de diferite etnii care au participat la evenimentul „Haideți la joc cu noi, oricine ați fi voi” organizat de Terre des hommes în 21 martie 2012, cu ocazia Zilei Internaționale a Combaterii Discriminării Rasiale.

Extragerea va fi realizată de Ambasadorul finalei UEFA Europa League, Miodrag Belodedici, în prezența delegatului Fundației Terre des Hommes, domnul Joseph Aguettant și a domnului Dumitru Mihalache, Project Leader al finalei UEFA Europe League 2012. Mai multe detalii despre evenimentul de pe 4 mai sunt accesibile aici.

Acțiunea de mâine și cea de pe 21 martie se înscriu în cadrul proiectului MOVE care este implementat de către Terrre des hommes în trei țări din Europa (România, Albania și Moldova) începand din 2008, utilizând o metodologie inovatoare axată pe “Mișcare, Joc și Sport” (MJS). Terre des hommes este cea mai mare organizație elvețiană ce oferă ajutor copiilor vulnerabili și apără în orice moment drepturile acestora, atât pe timp de război sau dezastre naturale dar și în oricare alte situații dificile pe care acestia le-ar putea întâmpina.

Mr. Swoboda’s article is a response to the following article by Valeriu Nicolae, which appeared in the March 29, 2012 issue of European Voice.

22 March 2012: the biggest, and most expensive EU event ever on discrimination against women, promoted as an ‘Extraordinary meeting on discrimination against women and social inclusion in Europe,’ takes place in Brussels. The meeting focuses on the national strategies and EU framework meant to address discrimination and exclusion faced by women.

The official agenda prepared by the European Commission shows 29 speakers. Two of them are women – a staggering 8% of the total. Of the first 14 speakers, only one has any recognised or formal experience working on gender issues. The two female speakers have lived in Brussels for the past eight years, and have little experience at the national level, and none at the grassroots level. One of them is the only female representative in the most conservative, anti-European, and overwhelmingly male-led ruling party in Europe. Her presence in the European Parliament is considered to be tokenistic. The other woman – a representative of civil society – is speaker number 19.

In total, of the entire time allocated to the conference, less than 5% is spent on discussion with women who have relevant experience and expertise on gender issues.

The 22 March conference was not, in fact, about women. It was about Roma, described by the Commission and the Fundamental Rights Agency (FRA) as the ethnic group most discriminated against in Europe. Just replace the word woman with Roma in the paragraphs above, and you have an accurate description of what took place on 22 March. The right-wing party mentioned is the Hungarian Fidesz party.

I, recently drew the Commission’s attention to the fact that the Commission and the Fundamental Rights Agency (FRA) show all the signs of structural racism – inequalities rooted in the way society operates, that exclude substantial numbers of people from particular racial groups from significantly accessing and participating in major social institutions. What better proof than the 22 March conference?

In recent years, the Commission and the FRA have rightly exerted strong pressure on national governments to do much more to increase the social inclusion of Roma. In speeches and on paper, they have strongly promoted Roma involvement in decision-making and the appointment of Roma and Roma experts within governments.

Yet, when it comes to Roma and Roma expertise, the most exclusive bureaucracies are not those of national governments, but the Commission and the FRA themselves. There are no Roma working within the FRA, and not one Roma expert, even in a junior management position, within the Commission.

The European Parliament is at the forefront of advancing Roma social inclusion. Ten parliamentary resolutions since 2004 have focused on Roma, most of them calling on the Commission to reform institutional and financial mechanisms to tackle Roma exclusion better. Civil-society organisations and independent experts have repeatedly made similar calls. Most were ignored (including all of the substantial ones) by the Commission, just as member states have ignored most of the recommendations made by the Commission.

The EU has failed, when it comes to the social inclusion of Roma, and the Commission has played a key role in this failure. Member states bear the main responsibility, but we can and should address some of the most obvious institutional failures of the European bureaucracy.

One direct result of poorly thought-through European funding is the rapid disappearance of watchdog NGOs in general, and of Roma watchdog NGOs in particular – because, to secure funding, they have transformed themselves into providers of social services. The level of expertise on Roma issues within the Commission at a senior management level is limited, reflected in a series of poor, or window-dressing, decisions. Well-intended policies funded by Structural Funds are increasing social exclusion in the medium and long term: giving NGOs roles that should be played by local administrations and public services leads to a ‘ghettoisation’ of the Roma issue.

An independent annual evaluation of the Commission’s institutional and financial mechanisms, overseen by the European Parliament, could be a solution. This evaluation might increase the incentive for EU bureaucracies to make better decisions on Roma social inclusion, and could provide practical solutions to the many problems that exist. It might also avert the extraordinary exclusion of Roma at future extraordinary EU meetings on the Roma.

1. Pentru că poți avea încredere că vom folosi donația ta corect și transparent, urmărind cum cheltuim banii pe site-ul nostru.

2. Pentru că, deși ni s-a tot spus că nu avem nicio șansă să schimbăm ceva într-un ghetou cum este Ferentari, într-un an și jumătate am realizat o mulțime de lucruri:

- Ținem 150 de copii departe de drogurile și violența din cartier și de acasă.
- Le dăm șansa de a învăța lucruri care să le schimbe viitorul.
- Îi învățăm ce înseamnă respectul de sine și de celălalt, încrederea în sine, spritiul de echipă și importanța educației.
- Dăm speranță și mândrie părinților care nu sperau ca copiii lor să aibă un viitor mai bun decât ei.
- Transformăm discriminarea instituționalizată în înțelegere și spirit de cetățenie activă.

3. Pentru că noi creștem nu doar niște copii, ci o comunitate.

Grupul de copiii de la Clubul de Educație Alternativă de la Școala nr. 136 s-au remarcat prin cântec, interpretând în aplazele tuturor celor prezenți hit-ul verii 2011 care le-a devenit motto („Tot mai sus” de la Guess who), „Ando Vurdon” („În căruță”, cântec tradițional roma) și o baladă. S-au făcut auzite și vocile altor copii de la Club care, deși nu au fost prezenți, și-au comunicat sentimentele—bucurie și tristețe, speranță și îngrijorare—prin expoziția de fotografii „Dincolo de ghetou”. Expoziția realizată de Policy Center for Roma and Minorities în colaboare cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării conține imagini din viața de zi cu zi a copiiilor din Ferentari, surprinse de ei înșiși.

Celebrități din lumea sportului și culturii au participat la eveniment pentru a exprima fără echivoc faptul că barierele între etnii pe care le construim artificial ne împiedică să realizăm frumusețea diversității și potențialul pe care îl avem numai împreună. Printre cei care au sprijinit evenimentul se numără campioana olimpică la scrimă Laura Badea, staruri din lumea fotbalului precum Daniel Prodan, Miodrag Belodedici (care este și ambasador UEFA) și Dan Ionescu și actori tineri de etnie turcă și romă precum Aylin Cadâr, Doinița Oancea, Zita Moldovan și Sorin Sandu.

Foto credit Terre des Hommes România. Mai multe fotografii de la eveniment pot fi văzute aici.

În cursul lunii martie vor avea loc și celelalte două seminarii pentru cadre didactice (despre accesul la educație și educația globală), urmând ca din aprilie și până la sfârșitul anului școlar, profesorii să îi aducă la Debate House pe elevii lor prin discuții în clasă pe subiecte alese de profesori dintre temele centrale ale proiectului. Cu ajutorul partnerului Cluburile de Film One World, Policy Center for Roma and Minorities va organiza de asemenea proiecții de filme documentar și discuții cu invitați speciali pe marginea acestor filme în aceasta primăvară/vară.

Debate House este un proiect care promovează multiculturalismul, cetățenia activă și drepturile omului și ale minorităților în România prin implicarea profesorilor și elevilor de nivel mediu și liceal într-o serie de seminarii și dezbateri în cursul anului școlar 2011-2012. Ajuns în al treilea an de desfășurare, proiectul este finanțat de Fundația Soros din România.

Studenții români și străini din domenii relevante (științe politice, antropologie, istorie, sociologie, etc.) sunt invitați să trimită lucrări teoretice sau empirice referitoare la subiecte legate de tema evenimentului. Printre acestea, amintim: comunism și (re)construirea națiunilor; naționalism și tranziție la democrație; spirit național și etnie în viața de zi cu zi; naționalism, migrație și diaspora; rasism și xenofobie; sau drepturile omului și pluralism. Puteți accesa lista completă a subiectelor recomandate pe pagina de web a conferinței, unde găsiți apelul la contribuții în engleză și franceză, cu detalii complete pentru potențialii participanți.

Termenul limită pentru trimiterea sumarului unei lucrări propuse (în engleză sau franceză) este 30 martie 2012, iar termenul pentru trimiterea lucrării integrale (în engleză, franceză sau română) este 7 mai, 2012. Conferința se desfășoară în cadrul instituțional al programului Central and Eastern European Politics and Societies, din care fac parte Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea București, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj și Universitatea din Wrocklaw din Polonia.

Policy Center for Roma and Minorities este unul dintre partenerii Universității din București pentru acest eveniment. Ceilalți parteneri sunt Ambasada Franței (prin Serviciul de Cooperare), Agenția Universitară a Francofoniei din București, Universitatea din Wroclaw, delegația Wallonie-Bruxelles International la București, centrul de informare Europe Direct Centras din București și Asociația Studenților din Facultatea de Științe Politice de la Universitatea București.

Studii internaționale arată că acei copii care încep școala mai devreme au rezultate mai bune și urmează mai mulți ani de școală decât colegii lor care intră în sistem mai târziu. „Copiii care primesc educație timpurie de calitate au nevoie de mai puține ore costisitoare de educație specială și e mai probabil să termine liceul și să aibă locuri de muncă. Educația timpurie (1) ajută la pregătirea copiilor pentru a reuși în școală și pentru a deveni cetățeni mai buni, (2) este esențială pentru o forță de muncă productivă, și (3) conduce la creșterea productivității și a veniturilor din impozite”. (Calman și Tarr-Whelan, „The Economic Impact of Early Education”).

Majoritatea părinților săraci nu sunt conștienți de importanța critică a educației timpurii. De aceea, proiectul Fiecare Copil în Grădiniță ajută 1.400 de copii din 20 de comunități marginalizate să se înscrie și să meargă în mod regulat la grădiniță.

Acesta este unul dintre clipurile video produse pentru această campanie. Celelalte pot fi vizionate în secțiunea video a site-ului nostru.

Policy Center for Roma and Minorities a sprijinit inițiativa Asociației Ovidiu Rom cu fonduri primite de la Comisia Europeană în cadrul proiectului REACT. Încheiat în decembrie 2012, proiectul REACT a abordat strategiile de incluziune a minorității Roma și s-a desfășurat în Albania, Bulgaria, Italia și România, sub egida ERGO (European Roma Grassroots Organizations Network).

Clubul de Educație Alternativă este un spațiu în care copiii din Școala nr. 136 au posibilitatea să-și dezvolte creativitatea prin muzică, dans, teatru, fotografie, pictură, sport și să-și îmbunătățească performanța școlară. Clubul de Educație Alternativă este finanțat de Roma Education Fund.

Vă așteptăm cu multe surprize și cu o licitație de obiecte artizanale realizate de copii. Ne susțin PATRIR, Trouble Crew, Marcel Moldovan, Marius Popa & Trio Atmosphere, Godot Café-Teatru și Boutique Restaurant Chocolat.

Donația minimă este de 50 RON (bufet inclus), iar ținuta recomandată este cocktail.

Vă rugăm să vă confirmați participarea pâna la data de 24 februarie, contactând-o pe Raluca Negulescu prin e-mail, la adresa raluca.negulescu@policycenter.eu.

The second part of the documentary highlights Policy Center’s alternative education program as a one-of-a kind opportunity for Roma children to learn and grow in a positive environment, while gaining the confidence that they, too, can achieve excellence. The personalized academic support, individual attention and care afforded to the children by the Alternative Education Club’s staff and volunteers work wonders for the children’s progress and self-esteem, as documented by Ms. Oniță’s camera.

Laura Oniță lives and works in London as a freelance journalist.